Horia Cardoș nu s-a oprit niciodată din a evolua și din a se schimba. A pornit Agroland acum 28 ani, cu un magazin mic pentru fermieri. De curând, Agroland, firmă listată pe Piața AeRo a Bursei de Valori București, s-a repoziționat ca jucător agroalimentar și visează o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro. E povestea unui business construit de la zero în România, un business care nu urmărește un exit, ci o continuitate pe piața locală și internațională, dar și un business care a fost deschis mereu la schimbare.
În 2024, Agroland a raportat o cifră de afaceri cu 7% mai mare față de anul anterior și un profit operațional cu 53% mai mare. Deși 7% poate părea puțin, această creștere a venit pe fondul reducerii costurilor la cereale și fertilizanți, astfel că volumele sunt mult mai mari, în creștere cu 25% față de anul anterior. Agroland activează atât pe piața de retail, magazine pentru grădinărit, dar și în zona de producție. Grupul are 250 de magazine, iar în zona de agribusiness a intrat acum 9 ani, când au achiziționat echipa de la Cargill, care părăsise Estul Europei. În zona de food au intrat acum 5 ani, odată cu achiziția Avicola București, platforma de la Mihăilești.
“Pentru acest an vedem o calmare a evoluției prețurilor, fie în sus sau în jos, iar creșterea volumelor în zona de agribusiness sau retail se vor vedea și în cifra de afaceri”, spune Horia Cardoș, cel care conduce compania de 28 de ani. Oricum, scopul din ultimii cinci ani a fost consolidarea afacerii, astfel încât în 3 ani să ajungă la 100 de milioane de euro, cu creșteri pe toate diviziile.
Cum transformi un business
Momentul esențial pentru transformarea Agroland se întâmpla în toamna lui 2019, când au avut primele discuții cu brokerii de la Tradeville, pentru ca în martie 2020 să lanseze prima emisiune de obligațiuni. Era incertitudine, pandemie, dar a fost o emisiune de obligațiuni de succes, de 8 milioane de lei pe care i-au rambursat anul acesta. A fost primul contact direct cu piața de capital și a însemnat un moment important de creștere.
“Avem astăzi două companii din grup listate, dar tot timpul considerasem că nu avem încă mărimea necesară. Am văzut companii mai mici care nu au evoluat bine pe piața principală. Dar am intrat pe Piața AeRo, iar când vom trece de 100 de milioane de euro vrem să trecem pe piața principală”, spune Horia Cardoș. Astfel, listarea pentru ei a însemnat evoluție imediată.
Din momentul listării, Agroland a crescut de 3 ori, iar numărul de investitori s-a triplat. Pentru o companie transparentă, în creștere, piața de capital a însemnat o victorie. “Dacă ai un business solid și nu te gândești la un exit, ci să crești compania de 10-20 de ori, să vii cu servicii și produse care nu sunt în piață, atunci există numai argumente pentru piața de capital. Ai acces la o sursă de finanțare alternativă, pe lângă cea bancară sau prin fonduri de investiții”, explică antreprenorul.
El menționează că momentul când o companie se listează pe Bursă primește mai multă încredere și din partea instituțiilor bancare, dar și din partea clienților și angajaților.
“Contează și vizibilitatea. Fie că ești o companie de retail sau de IT. Ai un endorsement că ești listat și te califici în zona serioasă”, spune Cardoș.
Nu în ultimul rând, listarea a însemnat atragerea de talente în firmă, dar și menținerea echipei de management. Prin programe de Stock Option Plan, a oferit acțiuni către mai bine de 30 de colegi din firmă care au o motivație suplimentară să crească business-ul. De asemenea, a fost o strategie și de recrutare, pentru că a putut atrage angajați și specialiști din zona de multinaționale.
Importanța unui scop ambițios
Chiar dacă are 28 de ani de antreprenoriat, Horia Cardoș este în continuare foarte motivat. A vrut mereu să crească afacerea.
“Mi-am dat seama, inclusiv din lecturile de business, că dacă-ți propui un scop suficient de ambițios, chiar și o ratare a scopului respectiv s-ar putea să însemne un succes. E important pentru antreprenori să-și propună să domine o piață, fie că vorbim de una locală sau internațională”, explică acesta.
“Nu merită să-ți propui să crești de 5 ori, să vinzi cu 50 de milioane de euro. Ce faci cu banii? Da, te retragi, dar am exemple de antreprenori care au fondat business-uri și regretă că le-au vândut poate prea devreme. Și-au dat seama că mai era mult de exploatat. Și după șase luni de vacanță, au revenit să facă o nouă afacere. Important pentru mine e ca atunci când fondezi o afacere să nu te gândești la un exit”, spune fondatorul Agroland.
Din acest motiv, Horia Cardoș nu se uită la exit când vine vorba de Agroland. “Le-am spus asta și copiilor mei care lucrează cu mine. Nu vindem. Voi munci cât voi avea energie și dacă unul dintre copii mei vor dori să fie în business, foarte bine. Vreau să avem peste 1.000 de angajați, să trecem de 100 de milioane de euro, să ajungem la 200 de milioane, să ne extindem în afara țării, să fim un grup relevant în agricultură”, explică acesta.
Nu exclude ideea de a veni investitori sau parteneri în business, dar mai degrabă se uită la oportunități de achiziționa noi firme din România sau străinătate. În plus, deși nu s-au extins în afara țării, urmărește piața din Europa de Vest pentru a intra pe zona de magazine pentru grădină și animale de companie.
Importanța de a învăța de la cei care se pricep mai bine ca tine
Horia Cardoș e un antreprenor care a învățat mereu. Povestește cât de mult l-a ajutat consultanța de la Ascendis și Banca Europeană pentru Reconstrucție ca să-și dea seama de cum poate evolua afacerea. Pentru el e obligatoriu ca un antreprenor să ceară sfaturi de la cei care se pricep mai bine.
“Ca antreprenor visezi, construiești, faci greșeli, plătești pentru ele, dar trebuie să cauți activ oameni mult mai pricepuți, care să aibă o gândire strategică și să-ți ofere o direcție mai clară”, spune Cardoș.
El crede că antreprenorul implicat zi de zi în operațional poate uneori nu vede oportunitățile deschise. Din acest motiv, spune că primul contact cu consultanții BERD de acum 15 ani a fost pentru el un șoc pozitiv. Horia dă exemplul primului său consultant BERD, un om care până la 50 de ani fusese CEO al unei companii de 50.000 de angajați și când a renunțat la management și-a dat seama că nu știe nimic despre management. Și că trebuie să învețe iar. Astfel, de la acești oameni, Horia a învățat mai bine traseul Agroland.
“Aș sfătui antreprenorii să caute oportunități. E foarte interesant să mergi la conferințe, să vezi speakeri renumiți. Să cauți interacțiune 1 la 1 cu oameni excepționali. Noi avem și astăzi un om excepțional în board-ul nostru, un alt consultant din partea BERD de atunci. Ca CEO, mă provoacă mereu. E inconfortabil pentru mine, că nu am fost angajat niciodată, dar doar așa aduc valoare și e un exercițiu excepțional”, spune Cardoș.
“Important e să interacționezi cu oameni peste nivelul tău”, explică CEO-ul Agroland Group.
Viitorul Agroland și noile generații
Pentru viitor Horia vrea să mențină Agroland pe direcția pe care este. Crede că viitorul va aduce tentative de înlocuire a hranei clasice cu hrană crescută artificial. “Dar Agroland va fi unul dintre producătorii care vor milita pentru producție. Nu ca mijloace tradiționale, ci ca output. Vom avea cerere pentru carne de pasăre obținută în fermă, într-un timp chiar mai lung decât astăzi, care să aibă gust”, crede Horia Cardoș.
El consideră că dacă în Europa de Vest vedem o creștere constantă a nevoii oamenilor de a-și crește singuri hrana, în România suntem la finalul unui ciclu. Treptat am renunțat la asta, dar noile generații vin cu nevoia de hrană mai sănătoasă; multe familii tinere se duc către zone mai sănătoase, dar adaptate tehnologic.
„Adaptare” e un cuvânt care descrie foarte bine modelul Agroland. Inclusiv când vine vorba de tinerii angajați, cei din Gen Z sau Gen Alpha.
“Putem să spunem toate lucrurile care se spun despre ei. Dar cred că sunt mai curioși. Au ambiții globale, mai ales dacă ne uităm la tehnologie. În 20 de ani, ei vor conduce lumea și vor avea la îndemână instrumente pe care cei care azi conduc lumea nu le au. Nu e ușor de lucrat cu ei, e chiar dificil, dar cumva prefigurează modul în care vom lucra. Probabil nu vom mai avea program de 8 ore și 5 zile pe săptămână, dar vom învăța de la ei”, încheie Horia Cardoș.
