Formular de căutare

Drumul Banilor
Ce NU am învățat din crizele financiare care au trecut

Ce NU am învățat din crizele financiare care au trecut

Criza financiară este o perioadă în care nivelul de trai se înrăutățește. O perioadă în care scade consumul, scade cererea de produse și servicii și atunci scade producția, creste șomajul, scad veniturile.

Chiar dacă nu avem aceiași parametri la toate crizele, ele țin cumva de ciclurile economice, care urmează același model. Avem o perioadă de creștere, urmată de o perioadă de scădere, lucru care se repetă cam o dată la 10 ani sau, cele mai grave, cam o dată la 40 ani.

Care sunt semnele unei crize financiare?

În general sunt dezechilibrele economice care declanșează o criză (creșterea inflației, adică creșterea generalizată a prețurilor), sau supraîndatorarea. Sau poate fi un eveniment extern care declanșează o criză, de exemplu virusul de acum, sau criza petrolului din 1973.

Un dezechilibru economic poate fi generat de creșterea nejustificată a prețurilor într-un anumit domeniu, care creează o bulă speculativă – cum a fost piața imobiliară în SUA, de unde a plecat criza din 2007-2008. Imobilele erau supraevaluate, adică prețul lor nu mai avea legătură cu valoarea. Iar cei care investeau și făceau parte din bula speculativă nu au realizat acest lucru decât abia după ce aceasta s-a spart și prețurile au scăzut brusc.

Ce să faci și ce să nu faci înaintea unei crize financiare?

Să fii pregătit, să ai economii și să nu te îndatorezi în exces. Nu accelera la vale!

Sa te pregătești în perioadele în care îți merge bine, pentru perioadele când îți va fi mai puțin bine. Are românul o vorbă: să ai bani albi strânși pentru zile negre.

În primul rând, să ai fondurile de urgență și de siguranță, care te ajută să supraviețuiești unor evenimente neprevăzute și să nu intri in panică. Fondul de urgență este suma de bani pe care o ai la îndemână (de exemplu 1000-2000 lei, depinde de fiecare), care te ajută să ieși rapid dintr-o problemă (de exemplu, trebuie să ajungi la doctor de urgență). Fondul de siguranță este de 3-6 salarii și te ajută să supraviețuiești o perioadă de timp în care ți-au scăzut veniturile - până găsești o soluție, sau ți-ai pierdut serviciul - până îți găsești altul. Să nu fii nevoit să apelezi în acea perioadă la soluții extreme pentru a face rost de bani: fie că vorbim de a vinde în pierdere ceva ce ai (cu oricât, numai pentru a face rost de bani), fie că ”spargi” depozitele sau lichidezi alte fonduri investite și pierzi dobânda sau randamentul, sau mai rău, ajungi să te împrumuți de oriunde și foarte scump (chiar și de la cămătari).

Ce să mai faci? Sa știi unde ești și unde vrei să ajungi. Și pentru acest lucru, un buget personal este obligatoriu. În scris, pe o foaie de hârtie sau pe telefon, unde vrei tu. Să ții evidența veniturilor (banilor care iți intră în casă) și a cheltuielilor (pe ce se duc banii). Și să știi ce alte resurse mai ai, pe lângă venituri (fonduri, economii, investiții, asigurări) ca sa știi pe ce te poți baza. Bugetul întocmit lunar te ajută să înțelegi cum stai și te ajută să te orientezi. Apoi știi ce cheltuieli obligatorii ai și la ce poți renunța sau renegocia în caz de probleme. Știi și dacă ai anumite găuri în barcă, care te pot oricând scufunda sau dezechilibra când vine furtuna.

Ce să nu faci? Să nu te supra-îndatorezi. Chiar dacă veniturile îți permit. Chiar dacă banca, legislația sau mai știu eu ce, te lasă să te împrumuți oricât. Este bine ca datoriile tale lunare să nu fie mai mari de un sfert din venitul tău și al familiei.

Mai bine strângi bani pentru obiectivele tale personale din timp și te împrumuți cât mai puțin. Iar atunci când te împrumuți, să încerci să o faci eliminând cât mai multe dintre riscuri. Adică elimini riscul de a-ți crește rata - făcând împrumutul în moneda în care câștigi veniturile și cu o dobânda fixă cât mai mică. Compară înainte toate ofertele și alege ce e mai bun pentru tine.

Deci, în perioadele de creștere fii ponderat, fără cheltuieli în exces și în niciun caz pe credit, adică cheltuieli în avans. Astfel ca în perioadele grele, de criză, să nu ai și datoriile pe cap, pe lângă problema reducerii veniturilor.

”Nu accelera la vale”, cum zicea guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în perioada de creștere economică de acum 3-4 ani, când noi creșteam și deficitul bugetar, adică ne îndatoram la nivelul statului doar pentru consum.

Ce să faci și ce să nu faci în timpul unei crize financiare?

Nu panica, fii pregătit să reziști pe termen lung și acționează cât mai devreme

Panica te poate face să acționezi nechibzuit sau dimpotrivă, te poate îngheța și, prin urmare, nu reacționezi la probleme reale. Zvonurile, știrile false alimentează panica. Deci informează-te!

Îmi aduc aminte că primul live pe youtube pe care l-am facut în criza COVID a fost despre siguranța banilor din bănci. Erau știri la TV că italienii au luat cu asalt băncile să își scoată banii și bancomatele nu făceau față. Or, banii sunt garantați la orice bancă din Romania și Uniunea Europeană. Dacă banca dă faliment, în 7 zile oamenii își primesc banii depuși în acea bancă.

Crizele vin întotdeauna cu emoții negative, cu frici. Să nu pierzi bani, să nu iți pierzi jobul, să nu îi pierzi pe cei dragi. De exemplu, metoda ”accidentul” a fost adaptată în criza COVID și oamenii au pierdut bani fiindcă au intrat în panică și au plătit infractorilor bani pentru că aceștia le spuneau ca fiul, fiica, cineva drag lor este în spital într-o forma gravă și, pentru a beneficia de nu știu ce tratament, are nevoie de o sumă de bani de urgență. Și oamenii le dădeau acești bani, fără să se gândească.

Analizează situația, dă-te doi pași înapoi și vezi ce e de făcut. Caută soluții sănătoase, pe termen lung, și nu acționa imediat, bazat pe sentimente. Pune pe hârtie fiecare variantă, cu plusuri și minusuri, cere ajutor (de la prieteni sau consultanți) și informează-te din surse sigure.
Crize au mai fost și vor mai fi, fii pregătit pentru ele. E ca la asigurări (îți faci poliță pentru mai multe riscuri și speri că niciunul nu se întâmplă). Sau ca atunci când pleci în concediu cu punga de medicamente după tine (speri că nu vei folosi niciunul, dar, dacă e nevoie, ești pregătit).

Apoi, este o greșeala să crezi că toate lucrurile rele se vor rezolva de la sine, fără să faci nimic. Taie răul de la rădăcină - de exemplu cheltuielile costisitoare, cât mai devreme. Cu cât acționezi mai repede, mai la începutul crizei, cu atât reduci mai repede riscurile și pierderile.

Ce să faci și ce să nu faci după o criza financiara?

Învață din greșeli și fii cumpătat

Continuă sa îți faci bugetul, să ții cheltuielile sub control și să le eficientizezi. Chiar dacă îți permiți, nu arunca cu bani. Compară tot timpul și alege ce ți se potrivește. Diversifică sursele de venit, economiile și investițiile.
Ce să nu faci? Să uiți problemele pe care le-ai avut și să repeți să faci aceleași greșeli care te-au costat.

Care au fost cele mai importante lecții din ultima criză financiară?

Acum 12 ani criza financiară a pornit din SUA. Populația cu venituri mici a avut acces ușor la credite pentru locuințe. Populația, firmele, administrațiile locale, toată lumea se împrumuta irațional. Si, pe măsură ce băncile, societățile financiare nu și-au mai încasat ratele de la clienți, au intrat in faliment. Băncile au fost afectate, dar si oamenii erau supra îndatorați, consumatorii nu erau protejați.

Acum avem o criză medicală. Problema principală a fost interdicția de a ieși din casă, de a face lucrurile pe care le făceam de obicei, de a merge la serviciu, la școală. Ne-a afectat în primul rând viața socială și apoi pe cea financiară. Însă, de data aceasta, băncile s-au descurcat foarte bine, au fost pregătite (cu bani în bancomate, au venit pro-activ cu suspendări de rate, cu renegocieri de contracte), trecerea la digitalizare a fost rapidă.

Dacă ne uităm la criza de acum, ea nu este încă una financiară.

Și cea de acum cred că ne-a învățat care este puterea comunităților locale și ce mult contează să îți ajuți semenii. Fiind o criză în primul rând de sănătate, a contat mai puțin dacă ești miliardar sau sărac, dacă ești șef de stat sau șomer, care îți este religia sau culoarea pielii. Oricare dintre noi se putea îmbolnăvi și putea muri. De aceea, eu cred că ne-a învățat că, dacă toți suntem uniți și luptăm pentru același scop, cu încredere, reușim să trecem mai ușor peste perioadele grele.

Dar poate deveni și aceasta o criză financiară, prin accentuarea unor dezechilibre. S-a aruncat cu bani “din elicopter” cum se spune, pentru a trece de această criză de sănătate și pentru a se relansa consumul. Deja inflația este în creștere – SUA au cea mai mare inflație din ultimii 13 ani, la noi deja în luna iunie a ajuns la aproape 4%. Inevitabil vor începe să crească dobânzile – fiindcă, dobânda este și ea un preț, este prețul banilor. Cresc dobânzile, cresc ratele la credite, iar cei supra îndatorați (oameni, companii) nu-și mai pot plăti ratele. Unele companii dau faliment, crește șomajul sau se reduc salariile. Oamenii nu mai au venituri. Se intră in criză.

Când vine următoarea criză financiară?

Nimeni nu poate să știe.  Următoarea criză financiară nu e despre dacă vine, ci e despre când. Dacă suntem pregătiți, atât la nivel personal, cât și la nivelul instituțiilor și statelor, nu ne vor mai lua atât de mult prin surprindere și vom reduce pierderile. Iar dacă suntem echilibrați în tot ceea ce facem și dacă gândim pe termen lung, nici crizele nu vor mai fi așa de puternice.


Irina Chițu este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști români specializați în domeniul bancar și al educației financiare.  În 2006, Irina a lansat pentru consumatorii de produse financiar-bancare, comparatorul FinZoom.ro. Irina participă la dezbateri TV si online, conferințe, susține cursuri de educație financiară, implicându-se activ în proiecte de educație alături de presa de specialitate, asociațiile de consumatori si instituțiile financiare.

Inchide articolul

Articol de opinie

Rămâi alert, rămâi flămând, rămâi în viață!

În 2008, când veștile despre prăbușirea unor giganți financiari din Statele Unite începuseră să ajungă și pe la urechile mele, România părea ferită de orice fel de impact.

În 2008, când veștile despre prăbușirea unor giganți financiari din Statele Unite începuseră să ajungă și pe la urechile mele, România părea ferită de orice fel de impact. Urmau alegeri parlamentare și prezidențiale, așa că mesajele publice erau foarte optimiste: România era tigrul economic al Europei, era exclus să importăm în vreun fel elemente din criza financiară și de altfel era și un moment bun să investim în piața imobiliară din State, unde totul se ieftinise.

Eram naivi atunci și nu că am crezut în mesajele astea, dar pur și simplu nu înțelegeam ce înseamnă integrarea în sistemele financiare mondiale și în entități de genul Uniunii Europene. Ca la o gripă zdravănă, nu te doare doar capul și ai puțină febră, ci tot corpul suferă.

Pe mine criza m-a surprins într-o configurație destul de șubredă: proaspăt posesor al unui credit în franci elvețieni, cu o slujbă direct dependentă de starea pieței de IT din România și tocmai mutat într-un oraș nou. Dar privind retrospectiv, spre deosebire de mulți alții, am trecut prin criză destul de bine, reușind să-mi păstrez o sursă bună de venit.

Și pentru că la ”Drumul Banilor” am vorbit cu Irina Chițu despre crizele financiare, cred că acesta ar fi un moment bun să vă spun care-s principalele lecții învățate de mine despre ele și care poate v-ar folosi și vouă. Așadar:

Următoarea criză financiară nu e o problemă de dacă, ci de când: o să vină, o să lovească, ne va afecta mai tare sau mai puțin. Nimic din ce facem noi ca persoane fizice acum nu are cum să oprească criza care va veni, așa că:

Să nu faci nimic ca să te pregătești pentru criză e o greșeală: parte integrantă din design-ul nostru biologic e să uităm relativ repede perioadele grele și să credem că dacă ne e bine acum o să ne fie bine pentru totdeauna. Greșit, ar trebui să:

  • Te pregătești din timp pentru criza financiară: știam și eu câteva lucruri, dar Irina a pus punctul pe i: fond de cheltuieli imediate, preferabil din bani reali (nu pe card) și fond de siguranță, să știi sigur că poți supraviețui câteva luni unui șoc puternic (gen pierderea locului de muncă). Nu te cocoșa cu credite, împrumută numai banii care-ți trebuie și care-ți aduc valoare. Dacă vine criza nu te panica, gândește-te la obiective pe termen lung și fă în fiecare zi ceva pentru ele. Și, cel mai important:
  • Nu există nimic mai bun în vreme de criză decât un loc de muncă: aici teoria e simplă, dar practica e complicată. Totuși, la urma urmei, dacă pe parcursul crizei reușești să păstrezi o sursă de venit constantă, cel mai probabil vei ieși pe partea cealaltă relativ întreg. Iar un loc de muncă bun înseamnă în esență valoare adăugată afacerii unde prestezi. Și ca să păstrezi valoarea adăugată, e nevoie să crești continuu - nu te mulțumi să rămâi pe loc și încearcă să-ți dezvolți tot timpul competențele și expertiza. Iar la finalul acestui articol, un gând:
  • Rămâi alert, rămâi flămând, rămâi în viață: citatul nu-mi aparține, e al lui Bruce Springsteen - un celebru artist american. Dar în el e distilat de supraviețuire, nu lăsa niciodată garda jos. Oamenii cei mai loviți de orice fel de criză sunt cei placizi, neinformați, sau cei care cred că nimic rău nu se poate întâmpla. Eu nu zic să trăim tot timpul anxioși și agitați de ce va veni, dar o doză de precauție nu strică niciodată. Pentru că știm cu toții că să previi un incendiu e mai ușor și mai ieftin decât să-l stingi!
Deschide tot articolul
Rămâi alert, rămâi flămând, rămâi în viață!
Vezi mai multe