Formular de căutare

Drumul Banilor
Cu bugetul tău la tratament

Cu bugetul tău la tratament

 

Educația financiară a început de puțin timp să se studieze în școală (și aceasta, momentan, doar la nivel opțional). De aceea, modelele parentale contează, fiindcă de obicei copiii vor copia atitudinea unuia dintre părinți, când vor fi mari. Sau pe cea a altora din anturaj, care îi influențează.

De exemplu, dacă bunica spune că „banul este ochiul dracului”, probabil că și ție ți-a intrat în cap că fuge banul de tine ca de tămâie. De aceea, când pornești la drum, e bine să conștientizezi ce atitudine ai față de bani și să încerci să schimbi anumite obiceiuri, care pot fi obstacole în atingerea obiectivelor tale personale. Totul ține de comportament, iar acum tentațiile sunt multe și te poți trezi la sfârșitul lunii că nu știi pe ce s-au dus banii. Plus că veniturile nu sunt deloc sigure.

 

Ce este un buget personal?

Bugetul este un plan financiar. Este un plan în care estimezi  lunar câți bani vei câștiga și câți bani vei cheltui. Nu poți să începi să construiești ceva nou până nu știi cum stai, de unde pleci, pe ce te poți baza în călătoria ta, de ce resurse dispui acum și de ce vei mai avea nevoie pe parcurs. Și de acest lucru se ocupă un buget.

Întocmirea unui buget implică trei paşi. Pui pe o hârtie (sau într-un excel) lunar: într-o parte veniturile, în cealaltă parte cheltuielile – inclusiv acelea periodice (impozite, asigurări etc). Și apoi analizezi diferența dintre venituri şi cheltuieli. Cel mai bine este să fii pe plus. Adică, la sfârșitul lunii să îți mai rămână bani, NU la sfârșitul banilor să mai rămână lună.

Am întâlnit persoane care câștigă bani puțini, dar economisesc bine, tocmai pentru că au o disciplină financiară bună. Și persoane care câștigă foarte mult, dar îi cheltuie pe toți și, dacă îi întrebi, nu știu pe ce au dat banii.

Bugetul se întocmește lunar, dar este bine să înmulțești fiecare cheltuială lunară cu 12, pentru a vedea care cheltuială sau categorie de cheltuieli îți mănâncă cel mai mult din buget. 

De exemplu, poate ești fumător și dai zilnic pe un pachet de țigări 20 lei (sau banii aceștia îi dai zilnic pe o salată la supermarket, că nu ai timp sau chef să gătești). Într-un an sunt 7200 lei, iar dacă tu câștigi salariul mediu pe economie, înseamnă că 2 luni pe an muncești doar pentru fum (sau salată). Când pui pe hârtie acest lucru, poți să ai o revelație.
Bugetul este ca o oglindă. Știi cum stai, de unde pleci. Îți planifici unde vrei să ajungi și vezi unde poți optimiza. Este o vorba: daca nu planifici – nu stii unde ajungi, daca nu măsori, nu știi ce trebuie să îmbunătățești.

De exemplu, în Alice în Țara Minunilor, când Alice s-a întâlnit cu iepurele, l-a întrebat „unde duce drumul acesta?”, iar iepurele i-a răspuns cu o întrebare „Unde vrei să ajungi?”, ”Nu știu” – a răspuns Alice. „Atunci, ce drum o să te ducă acolo?” a spus iepurele.

 

Pasul 1 - Ce venituri incluzi în buget?

Toate veniturile pe care le obții se trec în buget, atât veniturile active, cât și cele pasive. 

Veniturile active sunt cele obținute în urma muncii tale de zi cu zi: salariu, bonuri de masă, venituri obținute dintr-o profesie liberală sau o afacere de familie în care muncești zilnic. Veniturile pasive sunt cele care îți aduc bani fără a fi necesar să mai depui muncă activă în prezent: pensia, chiria pe care o încasezi de la un apartament închiriat sau pe un teren agricol, venit din drepturi de autor, dobânzi.

 

Pasul 2 - Cheltuieli: Regula 20-50-30

Apoi cheltuielile le împarți pe categorii. Iar pentru un buget financiar sănătos, aplică regula 20/50/30. Adică, 20% din venituri le aloci economiilor, 50% satisfacerii nevoilor de zi cu zi, iar 30% pentru satisfacerea dorințelor.

-20% Economii și cheltuieli viitoare: Ca sa fii sigur ca economisești, începi cu economiile, fiindcă, dacă le lași la final de lună este posibil să nu mai ai bani de ele. În fiecare lună, plăteşte-te pe tine însuți. 

Poți spune: da, dar mă plătesc când îmi cumpăr de mâncare, când mă plimb cu mașina....Nu, atunci îi plătești pe cei care îți fac mâncarea, îți vând benzina pentru mașină. Pe tine te plătești când strângi bani pentru obiectivele tale personale, oricare ar fi ele – că sunt bani pentru pensie, pentru facultatea copiilor, pentru a începe o afacere, pentru a-ți cumpăra o casă.

Așa că, imediat ce încasezi salariul, pune o sumă fixă de bani separat – într-un cont la bancă, într-un plic imediat ce ai ajuns cu banii acasă. Și scrie pe plic, sau denumește contul cu obiectivul tău.

Atenție, tot în acești 20% din buget intră și ratele la creditele de nevoi personale, carduri de credit (nu ratele la creditele ipotecare). Eu le numesc ”cheltuieli viitoare”. Chiar dacă de banii respectivi te-ai folosit în trecut, ești obligat să îi plătești pe viitor. Așa că scapă de datorii! Daca banii se duc pe rate la  credite, vei avea mai puțini bani să economisești pentru obiectivele tale.

-50% Cheltuieli necesare, obligatorii. Aici intră cheltuielile pentru locuință (chirie sau rata la împrumutul ipotecar, impozite, asigurare de proprietate), cheltuieli pentru mâncare și îmbrăcăminte, igienă, medicamente. Intră costurile cu utilitățile (telefon, apă, gaze, energie electrică) și cheltuieli de transport (combustibil, întreținere mașină, reparații auto, RCA, ITP, casco, rovinietă, bilete, abonamente).

-30% Cheltuieli pe care ți le dorești. Fie că este vorba de donații pe care vrei să le faci, fie că este vorba de mesele pe care le servești în oraș cu prietenii, de vizitele la coafor sau hainele la modă pe care le comanzi online, de cărți, cursuri, jucării, cadouri, tabere pentru copii, țigări – toate le pui în această categorie.

 

Pasul 3 - Analizezi si optimizezi bugetul

Faci diferența între venituri și cheltuieli. 

Ideal este să fii pe plus, chiar dacă tu ai reușit să economisești pentru obiectivele tale încă de la începutul lunii. Dacă îți mai rămân bani, dă-le un scop, îi redirecționezi către ceva care contează pentru tine.

Iar dacă ești pe minus, NU te împrumuți. Nu te împrumuți niciodată pentru a acoperi cheltuielile curente. Ci cauţi o soluţie fie pentru creşterea veniturilor, fie pentru reducerea cheltuielilor. Adică găsești soluții pentru optimizarea bugetului personal.

Dacă în bugetul tău mașina îți mănâncă cei mai mulți bani, renunță o perioadă să o mai folosești – încearcă transportul în comun, sau bicicleta, sau împarte mașina cu un vecin, ca să împărțiți și cheltuielile.

Renegociază toate contractele de utilități, caută oferte mai bune și fă un plan de reducere a consumului (de apă, gaze, energie electrică). Sau mai renunță la abonamentele pe care poate nici nu le mai folosești sau aplicații pe mobil pe care le plătești lunar și nici nu știi.

Compară înainte de a cumpăra orice produs sau serviciu, inclusiv produse financiare. Refinanțează creditele scumpe cu unele mai ieftine și scapă de datorii, concentrându-ți resursele pentru plata acestora în avans, pentru  a plăti mai puține dobânzi și comisioane (în cazul creditelor ipotecare, cu reducerea perioadei de creditare).

La cumpărături du-te cu listă și încearcă să o respecți cu sfințenie, oricâte tentații ai găsi în magazin. Sau aplică "testul timpului": amâni achiziția pentru zilele următoare, iar daca atunci nu mai ai nevoie de acel bun, sau nu ți-l mai dorești la fel de mult, nu îl mai cumperi. 

Și, în acelasi timp, încearcă să îți diversifici veniturile. Fie că dai la închiriere apartamentul părinților care stau acum la țară, sau vinzi pe internet bunuri pe care nu le mai folosești, sau transformi un hobby într-o afacere online - găsește permanent metode de a-ți crește veniturile.

 

Irina Chițu este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști români specializați în domeniul bancar și al educației financiare.  În 2006, Irina a lansat, pentru consumatorii de produse financiar-bancare, comparatorul FinZoom.ro. Irina participă la dezbateri TV si online, conferințe, susține cursuri de educație financiară, implicându-se activ în proiecte de educație alături de presa de specialitate, asociațiile de consumatori si instituțiile financiare.

Inchide articolul

Articol de opinie

Cine este bugetul personal și ce vrea el?

M-am născut în comunism. La Revoluția din 1989 aveam 12 ani și am amintiri foarte vii despre perioada sfârșitului de deceniu 80. Despre lipsuri, despre frig, despre clădirile gri-muștar dintr-un Brașov industrial. Despre sărăcie și despre lipsa de speranță. Poate de aceea eu sunt mai îngăduitor cu noi și cu România. Drumul a fost lung din 1990 și până în zilele noastre, dar la scală istorică, România post-comunistă, practic, abia s-a născut.

E foarte ușor azi să te nemulțumească orice, poate chiar și faptul că nu poți plăti cu cardul parcarea de la aeroportul Otopeni. Doar că nu trebuie să uităm că în comunism nu existau bănci comerciale, singurul instrument de plată erau banii fizici și nu aveai voie să deții valută, era o infracțiune pentru care puteai să faci pușcărie.

Așa că nu e de mirare că atunci când am pășit, șovăielnic, în primele faze ale vieții mele profesionale, nivelul meu de educație financiară era, practic, inexistent. Am avut nevoie de câțiva ani buni ca să înțeleg cum merge treaba cu banii și să încep să-mi gândesc și să-mi organizez viața financiară.

Și probabil că unul dintre primele lucruri pe care trebuie să le faci când devii un adult mai mult sau mai puțin responsabil este să-ți administrezi bugetul personal. Însă, spre surprinderea mea, de-a lungul vieții am văzut relativ mulți oameni care nu fac acest efort de administrare simplu și care sfârșesc în tot felul de situații bizare cu viața lor financiară.

Partea bună cu bugetul e că nu e niciodată prea târziu să iei sub control finanțele personale. Nu e ceva dificil de făcut, ai nevoie doar de două coloane pe hârtie sau într-un excel. În prima notezi ce venituri ai, în a doua ce cheltuieli. Ăsta e primul pas.

Dacă ești consecvent, după prima lună o să vezi dacă ai stat pe plus sau pe minus în luna analizată și o să înțelegi de ce.

După trei luni o să vezi niște tipare în modul în care cheltui banii. Tiparele acestea te vor ajuta să separi bugetul în categorii - sunt costuri care sunt lunare, vin negreșit (gen facturi la utilități), sau costuri care sunt ocazionale (lucruri pe care ți le cumperi din plăcere).

După un an o să înțelegi cât te costă viața ta în anul ce tocmai a trecut. Dacă fumezi, o să vezi cam ce sumă de bani cheltui pe țigări și e posibil ca lucrul ăsta să te pună pe gânduri când vei afla că dacă ai ca venit salariul mediu din România, într-un an cheltui 20% din el numai pe pachetul zilnic de țigări.

Ideea și mesajul meu nu e să te transformi într-un contabil. Să numeri boabele de fasole (cum zic americanii) nu trebuie să devină un scop în sine. Dacă însă ai pretenții de la viața ta și ți-ai propus să faci ceva cu ea semnificativ, să poți ține un buget personal e probabil unul din instrumentele fără de care nu ai cum să pornești la un asemenea drum.

Nu ai cum să faci nimic semnificativ în viața personală sau profesională fără acest instrument simplu de sănătate financiară. Nu poți construi o casă, nu poți să pornești o afacere și nu poți rămâne cât de cât solvabil pe măsură ce obligațiile financiare cresc.

Așa că am povestit cu Irina Chițu la Drumul Banilor despre bugetul personal: ce e, cum să-l faci și ce trebuie să știi despre el pentru a-l ține sub control. În nici 30 de minute!

Deschide tot articolul
Cine este bugetul personal și ce vrea el?

Din aceeasi serie

Și copiii tăi merită economii
Cum să NU trăiești doar din salariu
Ce NU am învățat din crizele financiare care au trecut
Vezi mai multe