Despre inflație, pe înțelesul tuturor
Cuvântul care stă pe buzele fiecăruia dintre noi de mai bine de un an este ”inflație”. Așa că ne-am propus în acest episod de #podcast pe #DrumulBanilor să ”ne luăm la trântă” cu acest fenomen, să îl întoarcem pe toate părțile și să aflăm ce vrea de la noi, cum s-a pornit și ce efecte are asupra noastră, dar mai ales cum ne protejăm de inflație fiecare dintre noi.
Ce este inflația?
Inflația este creșterea generalizată a prețurilor la bunurile și serviciile pe care cu toții le folosim. Sunt peste 1.300 de bunuri alimentare, nealimentare și servicii, care sunt puse într-un coș de consum, fiecare cu ponderi diferite, în funcție de media obiceiurilor de consum ale populației. Prețurile mărfurilor din acest coș de consum sunt monitorizate în fiecare lună și sunt comparate cu cele din anul precedent (și din luna precedentă).
De exemplu, dacă tot ceea ce a fost în acest coș costa 100 lei acum un an, iar acum costă 115 lei, înseamnă că rata inflației este de 15%. Adică prețurile au crescut în medie cu 15% într-un an.
Cuvântul ”inflație” vine din latinescul ”inflatio” și înseamnă ”balonare”.
De ce au crescut prețurile?
În general inflația poate avea trei cauze, sau poate fi de trei feluri:
1. Inflație prin monedă, când sunt tipăriți bani în exces, sau când oamenii și firmele se pot împrumuta ușor și ieftin. Și atunci, fiind bani mulți în economie, dar aceeași cantitate de produse și servicii disponibile, acestora le crește prețul.
2. Inflație prin cerere, când cererea este mai mare decât oferta de bunuri și servicii. Producătorii își permit să ridice prețurile, fiindcă oricum bunurile și serviciile lor se vând, fiind cerute de consumatori.
3. Inflație prin ofertă, când oferta de bunuri și servicii este restricționată, sau costurile de producție pentru bunuri și servicii cresc.
Noi le-am avut pe toate în ultimii 2-3 ani, fiindcă s-au suprapus mai multe crize: de sănătate, de energie, plus războiul de la graniță.
Astfel, inflația care a ajuns la peste 16% în Romania la sfârșit de 2022, începuse să se facă simțită încă din 2021. A fost provocată atât de oferta restricționată de bunuri și servicii din timpul pandemiei, cât și de banii injectați de guvern în toate domeniile afectate, dar și de accesul la credite ieftine (de care oamenii și companiile au profitat).
După pandemie, a urmat creșterea bruscă a cererii. Oamenii au putut să iasă din casă și să reînceapă să consume, să călătorească, să meargă la restaurant, să cheltuie banii pe care nu i-au putut cheltui în perioadele de izolare sau să facă achizițiile amânate. Oferta nu a făcut față acestei cereri intense, companiile și-au reluat mai greu producția. Și, pe lângă faptul că a durat reluarea lanțurilor de aprovizionare post-pandemie, a mai izbucnit și războiul din Ucraina, care a dus din nou la întreruperea lanțurilor de aprovizionare.
Tot din cauza războiului au crescut prețurile la materiale de construcții, la materii prime și s-a adâncit criza energetică, care a dus la explozia prețurilor la energie electrică, gaze, combustibil. Toate acestea au dus la creșterea costurilor de producție (și implicit la creșterea prețurilor la toate produsele și serviciile oferite de companii). În plus, prețul ridicat la energie și combustibili a afectat grav și direct bugetul gospodăriilor.
Efecte ale inflației
1. O consecință a creșterii prețurilor este scăderea nivelului de trai al populației.
Fiindcă, cu aceeași cantitate de bani, cumperi mai puține bunuri și servicii. Sau plătești mai mult pentru ceea ce cumperi și îți cresc cheltuielile, costurile de trai.
2. De asemenea, putem spune că inflația este echivalentă și cu o scădere de salariu.
Dacă prețurile au crescut cu 15% într-un an și ție nu ți-a crescut salariul deloc, este ca și cum salariul tău s-a redus cu 15%, fiindcă cu banii pe care îi câștigi nu mai poți cumpăra la fel de multe lucruri acum, față de acum un an.
De altfel, economistul Milton Friedman spunea că: Inflaţia este acea formă de impozitare care poate fi impusă fără legiferare.
3. Și, nu în ultimul rând, inflația duce la deprecierea monedei naționale. În exemplul de mai sus, dacă cu 100 lei poți cumpăra acum mai puține bunuri și servicii decât acum un an, înseamnă că un leu valorează mai puțin decât valora anterior, deci s-a depreciat moneda. Vorbim de o putere mai mică de cumpărare a monedei naționale.
Acum, fiecare dintre noi simțim diferit efectele inflației din cauza structurii coșului de consum, precum și a comportamentului de consum. Unii suntem vegetarieni, alții consumăm și pește, carne; unii folosim mai mult transportul în comun, alții bicicleta sau mașina zilnic. Unii avem credite, alții nu (iar dobânzile plătite pentru credite nu intră în coș).
La fiecare, coșul de consum este diferit și, de aceea, suntem afectați mai mult sau mai puțin de creșterea prețurilor la anumite bunuri și servicii, iar media de 15% cu care au crescut prețurile per total s-ar putea să nu fie semnificativă pentru niciunul dintre noi. Însă, cele mai mari scumpiri au fost, chiar și anul acesta, la produsele de bază, ceea ce îi afectează în special pe cei cu venituri reduse.
Cum te protejezi de inflație?
Dacă reușești să îți crești constant veniturile, cu un procent cel puțin egal cu rata inflației, atunci inflația nu ar trebui să te afecteze. Însă dacă tu câștigi un salariu fix, care nu este ajustat cu inflația, ai de pierdut. Și de aceea, trebuie să cauți alte surse pentru a-ți spori veniturile.
Monitorizează mai atent bugetul și optimizează-l.
Elimină risipa și cumpără exact ce și cât ai nevoie. Renunță la toate abonamentele pe care nu le mai folosești (pentru seriale online, la sala de sport etc.)
Consumă mai puțin. Mai puține bunuri și servicii cărora le-a crescut mai mult prețul. Mai puține alimente procesate sau importate. Redu consumul la apă, gaze, curent electric. Renunță la mașină în favoarea transportului în comun, a bicicletei, sau împarte mașina cu un vecin când duci copiii la școală, să eficientizezi acest cost.
Nu pleca fără lista de cumpărături și încadrează-te în ea, cumpără direct de la producători, renunță la semipreparate și mâncare cumpărată din oraș (masa de la birou) și prepară acasă rețete simple și bune, care îți vor întări sănătatea dar și bugetul. Fă cumpărăturile mai mari (în limita necesarului) în sezonul de reduceri. La fel pentru haine și încălțăminte – în plus, alege produse de bună calitate, piese de bază în garderobă, având grijă de ele (depozitare și spălare), reparându-le pe cele care merită păstrate și folosindu-te în mod creativ de accesorii.
Redu costurile curente, prin renegocierea tuturor contractelor (de credit, de utilități, telefonie etc).
Compară prețuri înainte de a cumpăra orice bun și serviciu.
Dacă ai economii (altele decât fondul de siguranță de 3-6 salarii), dar și credite la bancă, plătește o parte din credit în avans cu aceste economii (cu reducerea perioadei, fiindcă vei economisi astfel sume importante de bani, pe care i-ai fi dat la bancă pe dobânzi). În perioadele cu inflație crescută, dobânzile la credite cresc și implicit îți va crește și rata lunară (dacă ai un credit cu dobândă variabilă).
Cresc și dobânzile la depozite, titluri de stat – chiar dacă nu cresc cât rata inflației, tot câștigi ceva în plus la economiile tale, decât dacă îi ții cash. În plus, îi păstrezi în siguranță în astfel de instrumente bancare sau oferite de stat.
Investește - Investițiile sunt cea mai bună formă de a te proteja de inflație.
Investește în tine – să îți crești valoarea pe termen lung. Investește doar în instrumente financiare pe care le înțelegi, în funcție de profilul tău de risc și cât mai diversificat. Poți să investești în fonduri de investiții (care sunt foarte diversificate), în acțiuni pe bursă (în companiile listate la bursă care pot crește prețurile odată cu creșterea inflației), în imobiliare (pentru a câștiga din chirie), în metale prețioase, sau în propria companie (fiind producător, poți crește și tu mai departe prețurile).
Irina Chițu este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști români specializați în domeniul bancar și al educației financiare. În 2006, Irina a lansat, pentru consumatorii de produse financiar-bancare, comparatorul FinZoom.ro. Irina participă la dezbateri TV si online, conferințe, susține cursuri de educație financiară, implicându-se activ în proiecte de educație alături de presa de specialitate, asociațiile de consumatori si instituțiile financiare.
Instagram
