Ce face banca cu economiile tale?
Cum funcționează o bancă și din ce face ea venituri? Cum s-a schimbat de-a lungul timpului modul în care fac bani băncile în România? De ce avem dobânzi mai mari în România decât în alte țări? Cum vede banca relația cu consumatorul și economiile lui? În ce monedă să îți păstrezi veniturile și ce greșeli să nu faci, când economisești și investești?
La toate aceste întrebări ne-a răspuns un bancher cu o experiență impresionantă, specializat în Trezorerie și Piețe financiare. Claudiu Cercel, invitatul nostru din acest episod pe Drumul Banilor, este Director General adjunct la BRD, bancă unde lucrează de 30 ani - deci poate spune că a trăit toate schimbările din sistemul bancar românesc.
Iar ascultând în întregime episodul de astăzi poți afla și ce face invitatul nostru cu propriile economii.
Cum funcționează o bancă?
Băncile sunt instituții complexe, dar în esență ele servesc două scopuri principale.
Primul este acela de a asigura plățile în economie, în sens larg. Așadar, ele sunt principala infrastructură de plăți. Fără acest flux al circulației banilor, prin infrastructurile pe care le pun la dispoziție băncile, multe lucruri nu s-ar putea întâmpla. De exemplu, nu ne-am putea încasa salariile, nu am putea să facem plăți. Nici statul în sine nu ar mai funcționa.
A doua dimensiune importantă este cea de transformare a resurselor financiare (pe care firmele și persoanele le dețin la aceste instituții), în credite (pe care le pot obține cei care au nevoie de fonduri). Așadar, băncile servesc și drept intermediari, în sens larg, între cele două tipuri de fonduri. Practic, băncile atrag banii dintr-o parte și dau cu împrumut mai departe.
Pe lângă cele două dimensiuni principale, sunt tot felul de servicii pe care le oferă băncile și care le ajută atât pe companii, cât și pe persoanele fizice pentru, de pildă, schimburi valutare sau pentru derularea și garantarea operațiunilor de comerț.
Din ce fac băncile venituri?
Dacă ne uităm la structura de mai sus, pe de o parte plățile sunt comisionate și comisioanele reprezintă o componentă a veniturilor. Apoi, din al doilea element, cel de transformare a resurselor încredințate băncii de cei care economisesc și plasare a lor către cei care au nevoie de bani, veniturile vin din diferența dintre dobânzile la economii și cele la credite. Iar în ceea ce privește celelalte operațiuni, veniturile vin din diferențele de curs valutar la cumpărarea și vânzarea de valută, sau din cumpărarea și vânzarea de alte instrumente financiare: titluri de stat sau instrumente mai complexe.
Acum 30 ani, în Romania erau doar trei bănci și acestea erau bănci specializate: una în comerț exterior, una pentru activități agricole și una comercială. Deci practic s-a plecat de la bănci specializate, care serveau preponderent companii, și una care servea populația. Iar acum avem bănci universale, fiecare dintre ele cu o multitudine de produse și servicii relativ asemănătoare, iar competiția se desfășoară mai degrabă pe baza capacității de execuție, pe baza experienței pe care o poți avea și, mai puțin pe baza prețului – ne spune Claudiu Cercel.
De ce sunt mai mari dobânzile în România?
Depinde cu ce țări ne comparăm, fiindcă dacă ne uităm la țările din jurul nostru, nu avem neapărat dobânzi mai mari. Dar, istoric vorbind, dobânzile la noi au fost mai ridicate. Din mai multe motive: inflația în Romania a fost întotdeauna mai ridicată decât în țările din vestul Europei (din cauza modului în care a funcționat la noi economia, a deficitelor, a felului în care s-au luat decizii). Suntem și într-o zonă puțin mai complicată din punct de vedere geopolitic – și acest lucru se reflectă în prima de risc, pe care o plătim în plus la diferite instrumente financiare. Dar dacă ne uităm acum la dobânzile din Romania, acestea sunt mai mici bine decât cele din Ungaria și sunt similare cu cele din Cehia, chiar Polonia, fiindcă și aceste țări se confruntă cu inflație ridicată. Iar dacă facem o comparație la dobânzi cu țările din vest, acestea sunt mai mari la noi nu doar la credite, ci și la depozite, la economii.
Cum te ajută banca să ții în siguranță economiile?
Sunt mai multe tipuri de produse pe care le oferă banca pentru a-ți păstra economiile. Unele sunt produse de bază, cum ar fi contul curent (de care sunt legate toate produsele, inclusiv cardul pe care îți încasezi salariul sau pensia). Apoi contul de economii (produsul cel mai flexibil, ideal pentru a depune și retrage fonduri, fără restricții, beneficiind și de o dobândă pentru banii depuși). Și depozitul la termen (pentru sume economisite pentru anumite obiective și pe care le depui la bancă pe o perioadă fixă, contra unei dobânzi mai mari – dar dacă ai nevoie de bani înainte de termen și îi retragi, pierzi toată dobânda).
Și mai sunt produse financiare mai complexe: fonduri de investiții, asigurări cu componentă investițională sau chiar produse structurate. Acestea pot fi accesate doar dacă ai un anumit profil de risc, iar banca trebuie să se asigure că ai înțeles cum funcționează aceste produse, înainte de a le accesa.
Ce face banca cu economiile tale?
Cu o parte, cam cu jumătate, dă credite companiilor și persoanelor fizice. Apoi, o parte importantă din cealaltă jumătate se duce spre active considerate sigure și anume în titluri de stat (adică împrumută statul, pe termene mai lungi, de câțiva ani). Iar restul rămâne pentru lichiditatea operațională. O bancă nu poate funcționa eficient și sigur fără acest tampon de lichiditate (din care servește toate plățile care apar). Iar acești bani se țin într-un cont la BNR, pe care fiecare bancă îl are. Există și o obligație să ții anumite fonduri acolo, într-un anumit plafon (așa numitele rezerve minime obligatorii, RMO), iar sumele în plus tot din acel cont servesc operațiunile de plăți curente. Și mai există și o componentă mică de numerar în casierie.
Toți banii depuși în conturi curente, de economii și în depozite sunt garantați, în primul rând prin schemele de garantare – până la 100.000 euro, echivalent in lei, la fiecare bancă din Romania.
Însă banca atrage depozite pe 1-2 ani și acordă credite pe 10-30 ani. Titlurile de stat, dacă ai nevoie de bani mai devreme, s-ar putea să încasezi bani mai puțini pe ele. ”Cum ne asigurăm că acționăm într-un ansamblu care să nu pericliteze banii depuși în depozite? Acest ansamblu se numește managementul riscului. Operațiunile pe care le facem se înscriu în anumite limite. De exemplu, nu îți vei plasa niciodată toți banii din creditare pe o singură companie sau pe un număr redus de companii mari. Încerci să diversifici. Să te duci către cât mai multe companii, cât mai multe sectoare.” Apoi nu poți să dai oricât în credite, ai limitări de la BNR, analize de risc obligatorii legislativ. Abia după toate aceste analize iei decizii de investiții, ca bancă.
Toate aceste lucruri împreună alcătuiesc un ansamblu care îi determină pe oameni să se simtă în siguranță și să țină banii la bancă.
Irina Chițu este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști români specializați în domeniul bancar și al educației financiare. În 2006, Irina a lansat, pentru consumatorii de produse financiar-bancare, comparatorul FinZoom.ro. Irina participă la dezbateri TV si online, conferințe, susține cursuri de educație financiară, implicându-se activ în proiecte de educație alături de presa de specialitate, asociațiile de consumatori si instituțiile financiare.
Instagram
