Robor vs IRCC, dobândă fixă vs variabilă
Cum cresc și scad dobânzile la credite și de ce? Soluții de ușurare a efortului de plată
Cu doi ani în urmă, publicam pe #DrumulBanilor un episod de podcast de reacție, numit ”De ce cresc dobânzile acum?” în care dezbăteam împreună cu Tudor, partenerul meu de podcast, consecințele creșterii inflației după perioada de pandemie.
Inflația crescuse atunci un pic peste valoarea de 5%. Între timp, inflația a fost și de 16% și, ghici ce, dobânzile au continuat și ele să crească consistent. Într-adevăr, au crescut doar până la jumătatea inflației, însă suficient cât să dea peste cap ratele românilor la credite.
Dar ce este dobânda la un credit?
Dobânda este prețul banilor
Dobânda este o sumă de bani pe care o plătești celui care te-a împrumutat pentru faptul că ți-a dat banii aceia cu împrumut, să te folosești de ei, pe o anumită perioadă.
Cu alte cuvinte, cât te costă pe tine să împrumuți bani, de la bancă de exemplu.
Și se exprimă procentual. Vorbim de ”rată a dobânzii”, adică un procent din suma împrumutată, pe care trebuie să îl plătești fiindcă te folosești de banii băncii.
Deci dobânda este o sumă de bani și rata dobânzii este un procent. Însă, pentru simplificare și explicații mai simple vom folosi termenul de ”dobândă” pentru ambele.
Creditele pot avea:
- Dobândă fixă - care nu se schimbă pe toată durata împrumutului, rămâne ”bătută în cuie”
- Dobândă variabilă - formată din două părți: marja băncii (fixă) și un indice de referință (variabil, care se modifică)
- Dobândă mixtă - o combinație între primele două (fixă o perioadă, după care devine variabilă), întâlnită la creditele imobiliare pe termen lung.
La dobânda variabilă, marja fixă a băncii este trecută în contract și nu se modifică pe toată perioada creditului. Pe de altă parte, indicele de referință se modifică, fiindcă ține cont de costul cu care băncile atrag bani una de la cealaltă.
În funcție de moneda în care se acordă creditul, acești indici bancari pot fi: EURIBOR (la creditele în euro), LIBOR (la creditele în franci elvețieni și dolari), iar pentru creditele în lei avem doi indici: ROBOR și IRCC.
Ce este ROBOR ?
În 2010 a fost introdus, pentru creditele în lei, indicele ROBOR. Până atunci, era la latitudinea băncii cum modifică dobânda din contract, în funcție de propriile costuri. Pentru a proteja consumatorii de eventuale creșteri de dobânzi doar la decizia băncii, a fost adoptată de stat OUG 50, care a transpus în legislația națională o directivă europeană. Aici s-a menționat că se pot acorda credite în lei consumatorilor, fie cu dobândă fixă, fie cu dobândă variabilă – aceasta din urmă corelată la un indice bancar, de referință.
Indicele ROBOR reprezintă dobânda zilnică la care sunt dispuse să se împrumute între ele 10 bănci din România (pe diferite scadențe: pe o zi/săptămână/lună, 3/6/12 luni). Se calculează ca medie aritmetică a cotațiilor de dobândă ale acestor bănci pe fiecare scadență, după ce s-au exclus extremele (cea mai mare și cea mai mică dobândă cotată). Calculul este făcut de către o companie financiară independentă (Thomson Reuters) și se afișează zilnic pe site-ul BNR (ora 11:00).
Cel mai cunoscut și folosit indice la creditele consumatorilor este ROBOR 3M (la 3 luni).
Ce este IRCC ?
Fiindcă ROBOR tot creștea, în 2019 a fost înlocuit cu un alt indice bancar, IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor).
IRCC este tot o medie aritmetică de dobânzi zilnice, însă calculată pe un întreg trimestru (nu doar zilnic, ca la ROBOR). De asemenea, la IRCC vorbim de dobânda cu care se împrumută efectiv băncile între ele (nu doar de dobânda pe care și-o oferă băncile, cum este cazul ROBOR, care se calculează zilnic indiferent dacă se fac sau nu tranzacții la aceste cotații), dobânzi care mai sunt și ponderate cu volumul tranzacțiilor pe fiecare scadență (ca să aibă greutate mai mare dobânzile la care s-au făcut cele mai multe tranzacții).
Pe scurt, IRCC este o medie a dobânzilor zilnice cu care s-au împrumutat efectiv băncile într-un trimestru (de exemplu, în T4, 1 octombrie - 31 decembrie), iar rezultatul este apoi aplicat la creditele consumatorilor pentru întreg trimestrul următor (în exemplul nostru, în T2 anul următor, 1 aprilie – 30 iunie).
Acum, dacă vrei să iei un credit nou, dobânda variabilă va fi formată din IRCC + marja băncii (doar companiile mai pot lua credite noi cu ROBOR).
În funcție de ce variază ROBOR și IRCC?
Ambii indici variază în funcție de cererea și oferta de bani a băncilor, de nevoia lor de bani (pentru a da credite, de exemplu), de inflație, de situația economiei.
Un reper foarte bun este dobânda BNR. Când Banca Națională crește dobânda de politică monetară (ca să lupte împotriva inflației, să impulsioneze economisirea) și celelalte dobânzi în piață cresc. Când BNR scade dobânda (ca să impulsioneze consumul și creșterea economică) scad și indicii bancari. Dar nu imediat și nici obligatoriu, pentru că mai depinde și de lichiditatea, banii din bănci.
Băncile se pot împrumuta, când au nevoie de bani:
- de la BNR, punând garanție titluri de stat. Acum dobânda de creditare BNR este de 8% (dobânda de politică monetară de 7%, plus o marjă fixă de 1%). Însă, de la BNR băncile pot lua credite la această dobândă doar pe termen foarte scurt (o zi). Dacă nu au titluri de stat pentru a le pune garanție, sau vor bani pe perioade mai lungi, băncile trebuie să caute alte surse de finanțare
- de la populație și firme, plătindu-le acestora o dobândă atractivă la depozite (și acum dobânzile la depozite sunt de 7-9%)
- de pe piața interbancară - se împrumută între ele zilnic, formând ROBOR și IRCC (în martie 2023, ROBOR este aproape 7%, IRCC este aproape 6%).
Pe scurt, dacă ai credit cu dobândă variabilă și vezi în fiecare lună cum crește inflația și toate canalele media anunță cum BNR tot crește dobânda cheie, acesta ar trebui să fie un mare semnal de alarmă. Este clar că vor începe să crească indicii bancari și, implicit, dobânzile variabile la credite și rata la creditul tău.
Iar BNR a crescut dobânda de politică monetară de opt ori în ultimul an, în total cu 5 pp (puncte procentuale), de la 2% la 7%.
În aceeași măsură, ROBOR a crescut brusc în jumătate de an cu peste 5 pp (de la 3% la peste 8%, fiindcă băncile vedeau cum crește inflația și se așteptau ca BNR să crească dobânda cheie și, își ofereau bani scump), iar IRCC a început și el să crească, cu întârziere, dar tot cu aproape 5 pp (de la 1.17%, la 5.98%, cât va fi de la 1 iulie 2023).
În aceeași măsură, ROBOR a crescut brusc în jumătate de an cu peste 5 pp (de la 3% la peste 8%, fiindcă băncile vedeau cum crește inflația și se așteptau ca BNR să crească dobânda cheie și, își ofereau bani scump), iar IRCC a început și el să crească, cu întârziere, dar tot cu aproape 5 pp (de la 1.17%, la 5.98%, cât va fi de la 1 iulie 2023).
Cresc indicii de referință, cresc dobânzile variabile, cresc ratele lunare
Când se modifică dobânda, se recalculează creditul cu noua dobândă și se redistribuie în rate.
De exemplu, am făcut o simulare pe calculatorul de credit din comparatorul bancar FinZoom.ro, pentru un credit de 250.000 lei pe 30 ani:
- cu dobândă variabilă (indice + 3,5%)
- cu dobândă fixă de 5%
| Perioada de plată a ratei | Rată cu dobândă fixă 5% | ROBOR | Rată cu dobândă (ROBOR+3,5%) | IRCC | Rată cu dobândă (IRCC+3,5%) |
| ianuarie-martie 2022 | 1.342 lei | 3,01% | 1.582 lei | 1,17% | 1.292 lei |
| aprilie-iunie 2022 | 1.342 lei | 4,06% | 1.758 lei | 1,86% | 1.397 lei |
| iulie-septembrie 2022 | 1.342 lei | 6,47% | 2.188 lei | 2,65% | 1.523 lei |
| octombrie-decembrie 2022 | 1.342 lei | 7,92% | 2.460 lei | 4,06% | 1.758 lei |
| ianuarie-martie 2023 | 1.342 lei | 7,57% | 2.394 lei | 5,71% | 2.049 lei |
| TOTAL rate plătite | 20.130 lei | 31.146 lei | 24.057 lei |
Astfel, pentru același credit, se economiseau în 15 luni:
- 11.016 lei prin refinanțare cu dobândă fixă (la ratele cu ROBOR)
- 7.089 lei prin trecerea de la ROBOR la IRCC
- 3.927 lei prin refinanțare cu dobândă fixă (la ratele cu IRCC)
Și continuă să se economisească consistent cu dobânda fixă, până când indicii bancari scad sub 2%.
Notă: În 2021 și până în primăvara lui 2022, cea mai mică dobândă fixă oferită de bănci pentru refinanțare era chiar de 3,99% pe 8 ani, după care devenea variabilă (IRCC + 2,2% marjă). Acum, în martie 2023, dobânzile fixe din ofertele de refinanțare ale băncilor pleacă de la 6,79% pe 3 ani și ajung până la 10,66% pe toată perioada,.
Pe comparatorul bancar FinZoom.ro aici se pot compara toate ofertele de refinanțare cu dobândă fixă, alegând la Destinație credit: Refinanțare și la Tip Dobândă: Fixă, sau Fixă apoi variabilă
Dobânda fixă te protejează de creșterile de dobânzi
Dobânda fixă oferă predictibilitate și stabilitate, siguranță.
O dobândă variabilă este mai riscantă – poți să câștigi în anumite perioade și să pierzi în altele. Depinde de apetitul tău la risc și să îți asumi acest risc. Iar, în 20-30 ani de credit sigur vei trece prin câteva reprize de dobânzi ridicate, fiindcă în economie totul este ciclic.
De exemplu, dacă luai anul trecut creditul din tabelul de mai sus, ai început prin a avea o rata de 1.292 lei (cu IRCC). Acea rată a devenit după un an 2.049 lei (mai mare cu 58%). Iar dacă tu, cu un an în urmă te-ai împrumutat la maxim (40% grad de îndatorare) și salariul tău a rămas același (de 3.230 lei), acum rata ta reprezintă 63% din venit (63% grad de îndatorare).
Enorm. Din ce mai trăiești?
Important este să nu stai și să încerci permanent să îți optimizezi creditul. Începi prin a elimina cât mai multe dintre riscuri (de creștere dobândă, de risc valutar, îți faci asigurări de șomaj, sănătate, viață), iar pe parcurs urmărești piața și, dacă apar provocări te duci și stai de vorba cu banca ta pentru a găsi cea mai bună soluție.
Dacă ai provocări la plata ratelor, caută soluții din timp și nu aștepta să ajungi să nu mai poți plăti
Soluțiile sunt:
1. negociere directă cu banca, pentru a găsi împreună cu aceasta soluții de ușurare a efortului de plată. Și banca are tot interesul să găsească soluții pentru recuperarea banilor împrumutați, în cele mai bune condiții (fără să acumuleze provizioane și pierderi).
- restructurare – schimbarea tipului de dobândă (fixă, variabilă sau mixtă), reducerea dobânzii fixe, reducerea marjei fixe din dobânda variabilă, reducerea soldului, reducerea comisioanelor, sau renunțarea la acestea
- trecerea de la ROBOR la IRCC
- re-scadențare – modificarea graficului de rambursare (cu plăți mai mici pe o perioadă, apoi mai mari), schimbarea tipul graficului de rambursare (cu rate egale, sau cu rate descrescătoare = scadențar cu principal egal), modificarea datei scadenței
- reeșalonare – suspendarea plăților o perioadă (cu capitalizarea dobânzii și plata acesteia după perioada de suspendare), perioadă de grație totală (suspendarea plăților, fără calcularea dobânzii) pentru 3-6 luni
- refinanțare – banca acordă un credit nou, cu care se închid unul sau mai multe credite existente (de la acea bancă și/sau de la alte bănci). Sau se consolidează creditul nerambursat cu restanțele acumulate la acesta, într-un credit nou. Sau se face conversie valutară (schimbarea monedei creditului)
2. puteți apela la ajutorul unui conciliator de la CSALB (Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar). Un conciliator profesionist și independent negociază gratuit cu banca toate aceste soluții, personalizat, pentru fiecare consumator care apelează la acest centru.
3. refinanțare la o altă bancă. Închiderea creditului actual prin obținerea unui alt credit cu costuri mai bune (sau cu dobândă fixă bună) de la o altă bancă. Am vorbit pe larg despre Refinanțare în episodul de #podcast cu același nume, pe #DrumulBanilor
4. rambursarea anticipată parțială. Plăți suplimentare în avans (cu reducerea perioadei și/sau a ratei lunare) eficiente mai ales în aceste perioade de dobânzi ridicate și mai ales la începutul creditului, când, cu o sumă mică rambursată în avans, scapi de o rată mare.
De exemplu, dacă rata de 2.460 lei din tabelul de mai sus (rata cu ROBOR) este prima rată a creditului, ea este formată din doar 80 lei principal (adică cât rambursezi din creditul împrumutat) și 2.380 lei dobândă! Scadențar aici.
- Dacă tu plătești doar 80 lei în plus la rată, scapi de o rata de 2.460 lei și reduci creditul cu o lună.
- La aceeași rată din tabel, dacă treci de la ROBOR la IRCC economisești 700 lei la rată. Dacă chiar ai acești bani în plus, îi poți rambursa anticipat și poți să reduci perioada creditului cu 8 luni (primele 8 rate din scadențar).
Irina Chițu este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști români specializați în domeniul bancar și al educației financiare. În 2006, Irina a lansat, pentru consumatorii de produse financiar-bancare, comparatorul FinZoom.ro. Irina participă la dezbateri TV si online, conferințe, susține cursuri de educație financiară, implicându-se activ în proiecte de educație alături de presa de specialitate, asociațiile de consumatori si instituțiile financiare.
Instagram
